Londophone

Era o după amiază de vară cam agitată, umblasem toată ziua prin București în căutarea unei garsoniere. Soarele strălucea înfiorător, cât să îmi facă în ciudă și să îmi încingă tălpile deja tăbăcite și plictisite.Cum stabilisem o întâlnire la Londophone, cu Vlad - managerul - eu și Adina abia așteptam să ne așezăm confortabil și să ascultăm o poveste.

Totul a început cu o limonadă cu miere și ghimbir :) - cam așa cum a început si Vlad: "Cine nu vrea să aibă un bar?". Mie nu mi-a venit să cred ce aud, nu e ușor deloc să te ocupi de așa ceva (I should know, pentru că am crescut într-un loc asemănător).Fiind interesat de jurnalism și relații publice, o afacere proprie a fost o idee numai bună. Desigur, e destul de stresant și îți epuizează resursele, dar în același timp poate fi și very rewarding, lucru care se putea citi destul de clar pe fața veselă și relaxată a lui Vlad.

Chiar de cum am ajuns pe strada Zalomit și am văzut exteriorul, m-am gândit: trebuie să fie un loc foarte simpatic și chiar așa era. Colorat în prea-iubitele culori British (bineînțeles că mi-au plăcut, pentru că în ultima perioadă am renunțat la "american dream" și am revenit la Jane Austen și Mini Cooper :) ), Londophone arată întocmai ca un pub londonez, cu tot ceea ce trebuie să aibă el: locație - demisol; mobilier - rustic, lemn; pereți - în stilul pe care mie îmi place să-l numesc "neglijent controlat"; tot felul de afișe, sticle, obiecte vintage care să compună o atmosferă degajată, veselie British style, iar pe alocuri - liniștea necesară să-ți revii din mahmureala sau să o iei de la capăt și să te angajezi în discutii fără sfârșit și dezbateri cu prietenii în timp ce nu-ți scapi din ochi berea englezească. De ce British/London? Simplu. Este cultura cu care Vlad a crescut. Nu e greu de înțeles, fiecare dintre noi a crescut cu o anumită muzică și tot felul de influențe social-politice sau chiar fashion (care ne plac sau care acum sunt un motiv de râs).

Numele?!... a pus pe hârtie simbolurile Londrei: cabina telefonică, autobuzele roșii, Big Ben-ul, Mini Cooper etc. A ales cabina telefonică pentru că urma să fie un loc în care să se asculte muzică, așa că s-a potrivit perfect. Deci, pub-ul de langa Cișmigiu a devenit Londophone.

Întrebând-ul pe Vlad despre politica lor, mi-a răspuns foarte simplu: "Politica noastră este să ne vedem de treabă. Toate chestiile inedite despre care tot aud funcționează pe termen scurt; pe termen lung, e bine să-ți vezi de treabă.". Ei mențin în permanență contactul cu oameni din Londra, care pot să le ofere diverse informații despre atmosfera din pub-urile de acolo, despre ce fel de evenimente organizează ș.a.m.d. Deci, dacă vă întrebați ce e atât de special la Londophone, atunci vă spun eu: gazdele și atmosfera creată acolo. Eu nu sunt băutoare de bere și nici fan înfocat al pub-urilor, însă Londophone m-a cucerit. Design-ul, atmosfera caldă și relaxantă, super-limonada și, mai ales, ceea ce m-a dus acolo în primul rând: serile "Lend us your ears, ...".

Lend us your ears este, din punctul meu de vedere, o idee cât se poate de faină. În astfel de seri, diverși oameni ai muzicii  [:)] sau alți artiști vin și pun muzica pe care ei o ascultă acasa. Vă puteți numai închipui ce efect are si ce experiment interesant poate fi, atât pentru ascultători, cât și pentru cei care pun muzica. (I sooo look forward for the next one!)

 

În rest, muzica tinde spre indie și pop, "Nu vreau să îi supra-saturez pe ceilalți cu Beatles." (râdea Vlad) și se organizează tot felul de evenimente ca: expoziții, concerte cu artiști mai mult sau mai puțin cunoscuți, urmând chiar să introducă și ceva seri de lectură. Toate acestea se întâmplă în timp ce, dacă mergeți acolo, puteți savura bere englezească, ceai (negru, verde etc.) - "Ceaiul nu este o chestie de mare rafinament, chiar nu înțeleg de ce este considerat așa. Iar ceaiul de fructe nu este ceai - și chiar o să renunțăm să îl mai comandăm!" și, bineînțeles, cafea - "Cred că am încercat vreo 14 tipuri, pentru că am ținut neapărat să avem o cafea foarte bună. Eu până acum o lună nici nu puteam să fac diferența între arome și tipuri, însă am încercat multe și am cerut constant feedback-ul clienților. Acum știu sigur că avem o cafea foarte bună." Sigur că nu lipsesc alunele, care merg perfect cu berea și o companie foarte simpatică,  pentru că "dacă cineva își depune CV-ul la noi, deja știm că nu îl vrem în echipă" - se caută oameni pasionați care apreciază cultura underground și specificul de pub, iar profesioniștii se adaptează destul de greu.

”Unde să-mi beau cafeaua?!” recomandă Londophone mai ales iubitorilor de cultură British, dar și iubitorilor altor tipuri de culturi, deoarece poate fi o schimbare bine-venită și, de ce nu, delightful. :) Și nu uitați: un mare plus: experimentele muzicale!

Londophone este deschis de 3 ani, iar noi îi urăm o viață cât mai lungă, plină de evenimente și alte lucruri care îi bucură pe clienți! Mulțumim, Vlad,  pentru timpul acordat și pentru limonadă. Îți urăm mult succes în activitate.

Cu prima ocazie, revenim la Londophone! :) 

P.S. Un nou Lend us your ears va fi pe data de 18, iar invitații sunt cei de la Violent Monkeys. Evenimentul de pe facebook: https://www.facebook.com/events/497845466953092/